Percepția occidentală a meditației a fost împărțită în două direcții: eliberarea rapidă a stresului prin practici meditative scurte și căutarea profund transformatoare a iluminării. Cu toate acestea, această viziune simplistă ignoră gama largă de experiențe meditative care sunt mult mai bogate și mai accesibile decât sugerează aceste extreme.
Având în vedere ratele scăzute de sănătate mintală din țările dezvoltate, este necesar să se exploreze metode scalabile nu numai pentru reducerea stresului, ci și pentru îmbunătățirea fundamentală a bunăstării psihologice.
Studiile științifice privind meditația reflectă, de asemenea, această diviziune. Majoritatea studiilor se concentrează pe mindfulness de bază ca metodă de bunăstare, în timp ce altele examinează activitatea cerebrală neobișnuită a meditatorilor experimentați. Cu toate acestea, puține studii se concentrează pe nivelul intermediar dintre simpla reducere a stresului și experiențele transformative profunde.
Creșterea popularității meditației a dus la comercializarea practicilor de mindfulness ca mijloc de gestionare a stresului. Acest lucru a dus la critici în spiritul "McMindfulness", subliniind superficialitatea unei abordări care se concentrează mai degrabă pe respirație decât pe factorii sociali care provoacă stres.
Având în vedere ratele scăzute de sănătate mintală din țările dezvoltate, este necesar să se exploreze metode scalabile nu numai pentru reducerea stresului, ci și pentru îmbunătățirea fundamentală a bunăstării psihologice.
Studiile științifice privind meditația reflectă, de asemenea, această diviziune. Majoritatea studiilor se concentrează pe mindfulness de bază ca metodă de bunăstare, în timp ce altele examinează activitatea cerebrală neobișnuită a meditatorilor experimentați. Cu toate acestea, puține studii se concentrează pe nivelul intermediar dintre simpla reducere a stresului și experiențele transformative profunde.
Creșterea popularității meditației a dus la comercializarea practicilor de mindfulness ca mijloc de gestionare a stresului. Acest lucru a dus la critici în spiritul "McMindfulness", subliniind superficialitatea unei abordări care se concentrează mai degrabă pe respirație decât pe factorii sociali care provoacă stres.
Dar noile cercetări care utilizează știința cognitivă și învățarea automată încearcă să exploreze o gamă mai largă de experiențe meditative. Cercetători precum Matthew Sackett și Ruben Laukkonen subliniază că experiența meditativă profundă nu necesită zeci de ani de practică într-o mănăstire și că sunt posibile schimbări profunde în psihologie.
Noi tehnologii, inclusiv psihedelicele și stimularea creierului, sunt în curs de dezvoltare pentru a accelera atingerea stărilor meditative profunde. Scopul este de a face accesul la aceste stări mai larg disponibil, ceea ce cercetătorii consideră că ar putea îmbunătăți semnificativ atât bunăstarea individuală, cât și sănătatea publică.
Accesul sporit la beneficiile meditației profunde poate aduce beneficii semnificative milioanelor de utilizatori de aplicații de mindfulness care doresc să își îmbunătățească bunăstarea psihologică. În lumea de astăzi, axată pe optimizarea diferitelor aspecte ale vieții, de ce să nu optimizăm și mindfulness? Dacă stările de meditație profundă pot nu numai să calmeze mintea, ci și să-i transforme obiceiurile, accelerarea și simplificarea procesului ar putea da rezultate excelente.
Cu toate acestea, există și preocupări. Chiar dacă schimbările profunde ale conștiinței sunt posibile, nu există nicio garanție că tehnologia actuală le poate produce. În plus, există riscul unor consecințe negative dacă procesul este accelerat prea mult. În cele din urmă, un număr limitat de persoane sunt dispuse să dedice timp semnificativ practicii meditației.
Noi tehnologii, inclusiv psihedelicele și stimularea creierului, sunt în curs de dezvoltare pentru a accelera atingerea stărilor meditative profunde. Scopul este de a face accesul la aceste stări mai larg disponibil, ceea ce cercetătorii consideră că ar putea îmbunătăți semnificativ atât bunăstarea individuală, cât și sănătatea publică.
Accesul sporit la beneficiile meditației profunde poate aduce beneficii semnificative milioanelor de utilizatori de aplicații de mindfulness care doresc să își îmbunătățească bunăstarea psihologică. În lumea de astăzi, axată pe optimizarea diferitelor aspecte ale vieții, de ce să nu optimizăm și mindfulness? Dacă stările de meditație profundă pot nu numai să calmeze mintea, ci și să-i transforme obiceiurile, accelerarea și simplificarea procesului ar putea da rezultate excelente.
Cu toate acestea, există și preocupări. Chiar dacă schimbările profunde ale conștiinței sunt posibile, nu există nicio garanție că tehnologia actuală le poate produce. În plus, există riscul unor consecințe negative dacă procesul este accelerat prea mult. În cele din urmă, un număr limitat de persoane sunt dispuse să dedice timp semnificativ practicii meditației.
Studiul conștiinței a fost limitat istoric în Occident, iar studiul aprofundat al acestui fenomen este esențial. În același mod în care studiul fenomenelor fizice extreme oferă o perspectivă asupra principiilor generale, studiul stărilor extreme de conștiință poate pune în lumină natura minții și modalitățile de îmbunătățire a bunăstării.
Comercializarea și tehnologizarea practicilor străvechi, precum meditația, ridică probleme etice. Cu toate acestea, adaptarea învățăturilor budiste (dharma) la contexte noi este un proces complex, riscant, dar potențial valoros. Este important să abordăm acest proces cu înțelepciune, deoarece viitorul sănătății noastre mintale poate depinde de el.
Știința contemplativă
Știința contemplativă este un domeniu interdisciplinar care studiază efectele meditației, rugăciunii și psihedelicelor asupra minții, creierului și corpului. Originile sale în Statele Unite datează din anii 1960, când ideile budiste au atras atenția membrilor contraculturii, inclusiv oameni de știință și avocați. La acea vreme, meditația era văzută ca o cale către o transformare profundă a conștiinței și trezire, așa cum era descrisă de D.T. Suzuki.
Comercializarea și tehnologizarea practicilor străvechi, precum meditația, ridică probleme etice. Cu toate acestea, adaptarea învățăturilor budiste (dharma) la contexte noi este un proces complex, riscant, dar potențial valoros. Este important să abordăm acest proces cu înțelepciune, deoarece viitorul sănătății noastre mintale poate depinde de el.
Știința contemplativă
Știința contemplativă este un domeniu interdisciplinar care studiază efectele meditației, rugăciunii și psihedelicelor asupra minții, creierului și corpului. Originile sale în Statele Unite datează din anii 1960, când ideile budiste au atras atenția membrilor contraculturii, inclusiv oameni de știință și avocați. La acea vreme, meditația era văzută ca o cale către o transformare profundă a conștiinței și trezire, așa cum era descrisă de D.T. Suzuki.
În contrast cu comercializarea modernă a meditației, în anii 1960 aceasta era predată ca o cale către o transformare profundă a conștiinței. Cu toate acestea, pe măsură ce contracultura a scăzut, interesul pentru meditație ca mijloc de trezire a scăzut și a ajuns să fie considerată un hobby frivol.
Jon Kabat-Zinn, om de știință și practicant al meditației, a sugerat o modalitate de a readuce meditația în atenția publicului larg. El a fondat Clinica de reducere a stresului în 1979, dezvoltând un program MBSR (Mindfulness-Based Stress Reduction) de opt săptămâni axat pe conștientizarea momentului prezent. Această abordare laică și măsurabilă a făcut meditația accesibilă unui public larg.
La începutul anilor 2000, după ce Dalai Lama a vorbit la conferința Society for Neuroscience, interesul pentru cercetarea mindfulness a crescut vertiginos. Numeroase studii au demonstrat eficacitatea MBSR în îmbunătățirea sănătății.
Jon Kabat-Zinn, om de știință și practicant al meditației, a sugerat o modalitate de a readuce meditația în atenția publicului larg. El a fondat Clinica de reducere a stresului în 1979, dezvoltând un program MBSR (Mindfulness-Based Stress Reduction) de opt săptămâni axat pe conștientizarea momentului prezent. Această abordare laică și măsurabilă a făcut meditația accesibilă unui public larg.
La începutul anilor 2000, după ce Dalai Lama a vorbit la conferința Society for Neuroscience, interesul pentru cercetarea mindfulness a crescut vertiginos. Numeroase studii au demonstrat eficacitatea MBSR în îmbunătățirea sănătății.
Cu toate acestea, pemăsură ce au fost efectuate studii controlate și meta-analize, meditația a ajuns să fie considerată o altă intervenție medicală eficientă, comparabilă ca eficacitate cu terapia cognitiv-comportamentală și antidepresivele.
În ciuda rezultatelor pozitive, se pune întrebarea dacă reducerea stresului este adevăratul scop al meditației. Cercetătorii sunt de acord că meditația este mai mult decât un tratament eficient și sunt necesare noi abordări pentru a explora potențialul său subiacent.
Următoarea generație de știință contemplativă
Știința contemplativă contemporană axată pe transformarea psihologică formează noi instituții de cercetare. Matthew Sackett extinde Programul de Cercetare a Meditației pentru a crea Centrul pentru Știința Meditației pentru a studia experiențele meditative profunde caracterizate prin schimbări în percepția sensului vieții și creșterea bunăstării.
Ruben Laukkonen, folosind neuroștiințele cognitive și noi cadre teoretice, dezvoltă metode pentru cercetarea meditației. El aplică modele de învățare automată pentru a analiza activitatea creierului și a determina "profunzimea" meditației, definind-o ca fiind gradul în care mintea se angajează în gândirea abstractă. Un grad mai scăzut de gândire abstractă indică o experiență meditativă mai profundă.
În ciuda rezultatelor pozitive, se pune întrebarea dacă reducerea stresului este adevăratul scop al meditației. Cercetătorii sunt de acord că meditația este mai mult decât un tratament eficient și sunt necesare noi abordări pentru a explora potențialul său subiacent.
Următoarea generație de știință contemplativă
Știința contemplativă contemporană axată pe transformarea psihologică formează noi instituții de cercetare. Matthew Sackett extinde Programul de Cercetare a Meditației pentru a crea Centrul pentru Știința Meditației pentru a studia experiențele meditative profunde caracterizate prin schimbări în percepția sensului vieții și creșterea bunăstării.
Ruben Laukkonen, folosind neuroștiințele cognitive și noi cadre teoretice, dezvoltă metode pentru cercetarea meditației. El aplică modele de învățare automată pentru a analiza activitatea creierului și a determina "profunzimea" meditației, definind-o ca fiind gradul în care mintea se angajează în gândirea abstractă. Un grad mai scăzut de gândire abstractă indică o experiență meditativă mai profundă.
Noile tehnologii fac posibilă studierea în condiții controlate a vechilor afirmații privind stările meditative neobișnuite. Cercetătorii studiază nirodha samapatti, o stare de încetare temporară a conștiinței descrisă în textele budiste, în care meditatorii experimentați își pot opri conștiința la voință pentru o perioadă de timp, după care revin treji și odihniți.
Laukkonen și Sackett au efectuat cercetări cu o persoană capabilă să intre într-o stare de nirodha samapatti la comandă. Datele preliminare arată corelații neuronale ale acestei stări, caracterizate prin scăderea activității alfa a creierului înainte, în timpul și după încetarea conștiinței. Rezultate similare au fost obținute în studiile privind microopririle scurte ale conștiinței.
Posibilitatea opririi controlate a conștiinței indică potențiala valoare evolutivă a hibernării mentale pe termen scurt sau prezența unor oportunități în straturile profunde ale conștiinței care promovează bunăstarea. Meditația avansată poate ajuta la reprogramarea răspunsurilor moștenite care nu mai sunt relevante în mediul actual.
Laukkonen și Sackett au efectuat cercetări cu o persoană capabilă să intre într-o stare de nirodha samapatti la comandă. Datele preliminare arată corelații neuronale ale acestei stări, caracterizate prin scăderea activității alfa a creierului înainte, în timpul și după încetarea conștiinței. Rezultate similare au fost obținute în studiile privind microopririle scurte ale conștiinței.
Posibilitatea opririi controlate a conștiinței indică potențiala valoare evolutivă a hibernării mentale pe termen scurt sau prezența unor oportunități în straturile profunde ale conștiinței care promovează bunăstarea. Meditația avansată poate ajuta la reprogramarea răspunsurilor moștenite care nu mai sunt relevante în mediul actual.
Meditație pentru toată lumea
"Speranța mea este că această lucrare va răspândi în cele din urmă meditația avansată dincolo de mănăstire " - a spus Sackett, descriind promisiunea sa incredibilă de a merge dincolo de abordarea problemelor de sănătate mintală și de a promova înflorirea umană.
Pentru ca meditația să ajungă la o gamă mai largă de oameni, este important să recunoaștem că mulți oameni nu sunt interesați de această practică. Un studiu celebru a arătat că participanții ar prefera să primească un șoc electric decât să stea în tăcere timp de 15 minute. Aceasta este cantitatea minimă de timp chiar și pentru meditația de bază de mindfulness. Deși stările neobișnuite pot apărea în orice moment al practicii, cei care caută experiențe mai profunde meditează de obicei timp de o oră pe zi sau mai mult. Unii îi dedică o viață întreagă, iar alții chiar mai multe vieți dacă cred în reîncarnare. Dar majoritatea oamenilor nu au timp pentru asta.
Cu toate acestea, cultura americană urmărește optimizarea. Este posibil să se obțină aceleași rezultate sau chiar rezultate mai bune cu mai puțin efort? Este posibil să se automatizeze o parte a procesului? Laboratoarele de cercetare și capitaliștii de risc explorează deja modalitățile de a obține rezultate în meditație mai rapid și mai eficient decât deceniile de practică.
O componentă a acestor eforturi este conceptul de "tehnologii spirituale", care include stimularea creierului, neurofeedback și psihedelice. Deși astfel de practici nu sunt noi - mantrele și mănăstirile pot fi, de asemenea, considerate forme de tehnologii spirituale care au fost utilizate timp de secole - metodele moderne par să se apropie de eliminarea barierelor care împiedică oamenii să experimenteze stări meditative avansate.
"Speranța mea este că această lucrare va răspândi în cele din urmă meditația avansată dincolo de mănăstire " - a spus Sackett, descriind promisiunea sa incredibilă de a merge dincolo de abordarea problemelor de sănătate mintală și de a promova înflorirea umană.
Pentru ca meditația să ajungă la o gamă mai largă de oameni, este important să recunoaștem că mulți oameni nu sunt interesați de această practică. Un studiu celebru a arătat că participanții ar prefera să primească un șoc electric decât să stea în tăcere timp de 15 minute. Aceasta este cantitatea minimă de timp chiar și pentru meditația de bază de mindfulness. Deși stările neobișnuite pot apărea în orice moment al practicii, cei care caută experiențe mai profunde meditează de obicei timp de o oră pe zi sau mai mult. Unii îi dedică o viață întreagă, iar alții chiar mai multe vieți dacă cred în reîncarnare. Dar majoritatea oamenilor nu au timp pentru asta.
Cu toate acestea, cultura americană urmărește optimizarea. Este posibil să se obțină aceleași rezultate sau chiar rezultate mai bune cu mai puțin efort? Este posibil să se automatizeze o parte a procesului? Laboratoarele de cercetare și capitaliștii de risc explorează deja modalitățile de a obține rezultate în meditație mai rapid și mai eficient decât deceniile de practică.
O componentă a acestor eforturi este conceptul de "tehnologii spirituale", care include stimularea creierului, neurofeedback și psihedelice. Deși astfel de practici nu sunt noi - mantrele și mănăstirile pot fi, de asemenea, considerate forme de tehnologii spirituale care au fost utilizate timp de secole - metodele moderne par să se apropie de eliminarea barierelor care împiedică oamenii să experimenteze stări meditative avansate.
Un astfel de domeniu este stimularea transcraniană cu ultrasunete, la care Jay Sanguinetti și Shinzen Young lucrează în laboratorul SEMA (Science Enhanced Mindful Awareness) de la Universitatea din Arizona. În studiile anterioare, ei au arătat că impulsurile cu ultrasunete direcționate pot modifica conexiunile din creier. Acum ei investighează dacă sonicarea - direcționarea undelor cu ultrasunete către creier în configurații asociate cu stările profunde de meditație - poate accelera acest proces.
Democratizarea accesului la experiențe meditative profunde este interesantă, dar există riscuri. Deși sunt rare, sunt posibile consecințe negative precum stări de anxietate sau căderi psihotice. Young a menționat "căderea în Pit of Emptiness", descriind modul în care experiențele intense pot merge prost. Cercetările profesorului de psihiatrie Willoughby Britton privind experiențele meditative negative au fost lipsite anterior de un sprijin clinic suficient .
Democratizarea accesului la experiențe meditative profunde este interesantă, dar există riscuri. Deși sunt rare, sunt posibile consecințe negative precum stări de anxietate sau căderi psihotice. Young a menționat "căderea în Pit of Emptiness", descriind modul în care experiențele intense pot merge prost. Cercetările profesorului de psihiatrie Willoughby Britton privind experiențele meditative negative au fost lipsite anterior de un sprijin clinic suficient .
Chiar și în prezent, Daniel Ingram, fost medic și autor al cărții Mastering the Essential Teachings of the Buddha, avertizează cu privire la diferența dintre experiența oamenilor și înțelegerea acestei experiențe în practica clinică.
Young a remarcat într-un videoclip promoțional pentru studiul său: "Scuzați-mi franceza, dar suntem speriați de moarte de această tehnologie". Cu toate acestea, la fel ca în cazul inteligenței artificiale, lucrările în acest sens continuă. Speranța este că cercetătorii o pot aborda cu mai multă prudență decât companiile care caută profituri rapide.
Wago a observat că sistemele de sprijin pot ajuta o persoană să facă față experiențelor negative. Odată ce o persoană intră în starea cerebrală asociată cu meditația profundă, iluminarea nu este fixată automat. El a adăugat că "psihedelicele și tehnologiile de stimulare a creierului ne pot duce acolo rapid, dar este important să știm cum să lucrăm cu ele". Fără o pregătire și o practică adecvate ale meditației, pot apărea efecte adverse care provoacă sentimente de izolare.
Există, de asemenea, întrebarea dacă tehnologia poate oferi cu adevărat aceeași experiență ca anii de meditație. Ar trebui meditatorii să se străduiască să obțină o anumită stare a creierului prin orice mijloace necesare sau calea în sine este cea care contează?
Young a remarcat într-un videoclip promoțional pentru studiul său: "Scuzați-mi franceza, dar suntem speriați de moarte de această tehnologie". Cu toate acestea, la fel ca în cazul inteligenței artificiale, lucrările în acest sens continuă. Speranța este că cercetătorii o pot aborda cu mai multă prudență decât companiile care caută profituri rapide.
Wago a observat că sistemele de sprijin pot ajuta o persoană să facă față experiențelor negative. Odată ce o persoană intră în starea cerebrală asociată cu meditația profundă, iluminarea nu este fixată automat. El a adăugat că "psihedelicele și tehnologiile de stimulare a creierului ne pot duce acolo rapid, dar este important să știm cum să lucrăm cu ele". Fără o pregătire și o practică adecvate ale meditației, pot apărea efecte adverse care provoacă sentimente de izolare.
Există, de asemenea, întrebarea dacă tehnologia poate oferi cu adevărat aceeași experiență ca anii de meditație. Ar trebui meditatorii să se străduiască să obțină o anumită stare a creierului prin orice mijloace necesare sau calea în sine este cea care contează?
"Dacă îi pui pe oameni în aceste stări, s-ar putea să înceapă să se gândească la ele ca la scopul suprem. Apoi vin la practica meditației cu o înțelegere greșită a obiectivelor acesteia și încearcă să atingă o stare care îi împiedică să experimenteze toate transformările benefice " - a menționat Laukkonen.
În opinia sa, meditația nu ar trebui să fie văzută ca o modalitate de a obține stări modificate ale minții; aceasta este doar un efect secundar. Scopul principal al meditației este de a produce schimbări profunde în conștiință și dezvoltarea unor trăsături stabile, nu doar stări temporare. Cu toate acestea, unele stări alterate pot facilita descoperirea și stabilizarea acestor trăsături.
Tradițiile contemplative îmbrățișează paradoxul ca un element important al învățăturilor lor. Optimizarea acestuia, cu toate acestea, poate fi o provocare. În cele din urmă, acesta poate consolida construcțiile pe care meditația încearcă să le dezmembreze. Laukkonen susține cercetarea în domeniul tehnologiei spirituale, dar subliniază că este vorba despre libertate și eliberare. "Ce este eliberator în a urmări diferite stări de conștiință în loc să te bucuri de ceea ce ai deja?" - se întreabă el.
Trebuie să fie controlată?
Domeniul înfloritor al științei contemplative îi va determina pe americani să caute libertatea și eliberarea? După cum a remarcat Ingraham, "oamenii vor să trăiască o viață lungă, fericită și bună, de cele mai multe ori. Problema este că nu prea știm cum să obținem acest lucru". Am realizat studii multigeneraționaleample privind bolile cardiovasculare și analize epidemiologice aprofundate ale efectelor dietei asupra sănătății. Cu toate acestea, avem puține cercetări revizuite de colegi cu privire la experiențele spirituale profunde care pot schimba radical oamenii și pot aborda rădăcinile suferinței înrădăcinate în obiceiurile lor psihologice.
Acum că oamenii de știință contemplativi aprofundează aceste probleme, Ingram speră că oficialii din domeniul sănătății vor urma exemplul. În plus față de cunoștințele științifice aprofundate care pot ajuta la popularizarea meditației avansate, este nevoie de un sprijin clinic mai bun pentru cei care au deja astfel de experiențe. Ingram, Sackett și Vago fac parte din Emergent Phenomenology Research Consortium (EPRC), o rețea de cercetători și practicieni care încearcă să creeze un dialog mai profund între îngrijirea clinică, sănătatea publică și aspectele spirituale ale experienței umane. Ideile lor pot fi descrise ca fiind profund birocratice: ei solicită noi coduri de diagnostic, manuale medicale revizuite, orientări mai informative privind sănătatea publică și proceduri îmbunătățite de rambursare a asigurărilor.
Domeniul înfloritor al științei contemplative îi va determina pe americani să caute libertatea și eliberarea? După cum a remarcat Ingraham, "oamenii vor să trăiască o viață lungă, fericită și bună, de cele mai multe ori. Problema este că nu prea știm cum să obținem acest lucru". Am realizat studii multigeneraționaleample privind bolile cardiovasculare și analize epidemiologice aprofundate ale efectelor dietei asupra sănătății. Cu toate acestea, avem puține cercetări revizuite de colegi cu privire la experiențele spirituale profunde care pot schimba radical oamenii și pot aborda rădăcinile suferinței înrădăcinate în obiceiurile lor psihologice.
Acum că oamenii de știință contemplativi aprofundează aceste probleme, Ingram speră că oficialii din domeniul sănătății vor urma exemplul. În plus față de cunoștințele științifice aprofundate care pot ajuta la popularizarea meditației avansate, este nevoie de un sprijin clinic mai bun pentru cei care au deja astfel de experiențe. Ingram, Sackett și Vago fac parte din Emergent Phenomenology Research Consortium (EPRC), o rețea de cercetători și practicieni care încearcă să creeze un dialog mai profund între îngrijirea clinică, sănătatea publică și aspectele spirituale ale experienței umane. Ideile lor pot fi descrise ca fiind profund birocratice: ei solicită noi coduri de diagnostic, manuale medicale revizuite, orientări mai informative privind sănătatea publică și proceduri îmbunătățite de rambursare a asigurărilor.
Într-un context mai larg, Ingram a observat că este necesară o mai bună ambalare a informațiilor pentru a transmite cunoștințele pe care oamenii de știință contemplativi le pot obține prin studiul meditației avansate. Avem deja concepte precum taxonomia biologică și genetica, care oferă un teren comun pentru înțelegerea transculturală și explorarea întrebărilor universal relevante. "Avem nevoie de așa ceva pentru studiul aprofundat al experienței spirituale" - a explicat el. Ce va funcționa la fel de eficient în Riad ca în Roma, Rio de Janeiro sau Alabama rurală? Care este esența sa funcțională și scalabilă?
Poate că elementele esențiale ale domeniului complex al meditației avansate vor fi pentru totdeauna, cel puțin parțial, în afara razei de acțiune a cercetării științifice, a percepției în masă și a integrării birocratice. Cu toate acestea, domeniul în creștere al științei contemplative explorează în mod activ limitele acestei cunoașteri. Așa cum subliniază cei mai buni profesori spirituali, mai degrabă decât să ne încredem orbește în cuvintele altcuiva, trebuie să discernem întrebarea pentru noi înșine.
Poate că elementele esențiale ale domeniului complex al meditației avansate vor fi pentru totdeauna, cel puțin parțial, în afara razei de acțiune a cercetării științifice, a percepției în masă și a integrării birocratice. Cu toate acestea, domeniul în creștere al științei contemplative explorează în mod activ limitele acestei cunoașteri. Așa cum subliniază cei mai buni profesori spirituali, mai degrabă decât să ne încredem orbește în cuvintele altcuiva, trebuie să discernem întrebarea pentru noi înșine.